10 lucruri pe care ar fi bine sa le stiu cand ma informez online

Ce poți să faci pentru a verifica informațiile pe care le culegi de pe social media? Cum îți dai seama dacă o știre este falsă sau adevărată? Ce impact au știrile false asupra comunității tale?

Pe 12 aprilie 2017, participanții la webinar au aflat ce trebuie să facă pentru a se informa corect în mediul online, de la Nicoleta Fotiade, președinte Mediawise Society.

  • Pașii necesari pentru verificarea unei informații online
  • Responsabilitatea pe care o ai la propagarea unei știri
  • Cum arată o știre completă (care furnizează informații complete despre un subiect)
  • Întrebarile pe care trebuie să ți le pui înainte de a da ,,Share”
Evenimentul online a fost organizat cu sprijinul TechSoup Europe, o rețea de 28 de organizații partenere din 48 de țări europene ce sprijină dezvoltarea societăţii civile prin tehnologie.

 

 
Prezentarea completă și înregistrarea webinarului:

 

Ne informăm ca să fim la curent cu ce se întâmplă în lume, ca să luăm decizii, din pură curiozitate, uneori, ca să ne ținem conectați la realitate, să ne formăm opinii, să ne confirmăm diverse idei și valori. Informarea ajută și la construirea unei identități profesionale, ne ajută să comunicăm cu ceilalți și ne oferă un sentiment de siguranță pentru că ne facilitează cunoașterea lumii în care trăim.

 
Astăzi, în epoca internetului, informațiile pe care le avem la dispoziție sunt într-o cantitate uriașă, motiv pentru care sursele de informare ar trebui selectate cu grijă ca să putem evita știrile false și informațiile neverificate. Online te poți informa mai mult și mai bine, dar la fel de bine te poți informa mai prost, ceea ce va duce la dezinformare.

În ceea ce privește influențele la care sunt supuși cei care se informează, studiile au stabilit că tindem să avem încredere mai mare în știrile postate de prieteni, chiar dacă, poate, sursa de la care provin nu este credibilă sau există dubii cu privire la veridicitate.

Cum îmi dau seama că o știre dezinformează sau este senzaționalistă?

Pentru a stabili dacă o știre este veridică sau nu, chiar și atunci când ea provine dintr-o sursă credibilă (un ziar mare, o televizune cunoscută etc.) este bine să avem în vedere o serie de aspecte:

  • Unde a fost informația publicată inițial? (Este posibil ca știrea să facă parte dintr-o serie de materiale alarmiste);
  • Titlul și abordarea din material ar trebui să aibă un caracter echilibrat – fără titluri senzaționaliste și expresii bombastice;
  • Textul să aibă un autor cunoscut care să-și asume clar materialul (nu un nume format din inițiale sau o semnătură evazivă ca „Redacția”);
  • Sursele folosite în articol ar trebui să fie unele principale, nu secundare și greu de identificat (ex: o persoană care a auzit de la altă persoană etc.);
  • Contextul publicării acelui material – Unde este publicat materialul, când, cui aparține site-ul, dacă este o sursă credibilă sau nu, cine este autorul și ce interese are?;
  • Întrebările specifice știrii – Răspunde materialul întrebărilor clasice ale știrii? (Cine? Ce? Unde? Cum? Când? De ce?). O știre alcătuită corect ar trebui să poată răspunde simultan la toate aceste întrebări;
  • Știrea nu ar trebui să fie o instigare sau o sumă e păreri fără o bază solidă, ci mai degrabă o prezentare a faptelor;
  • Știrea nu ar trebui să folosească stereotipuri, figuri de stil bombastice sau sintagme care să minimizeze sau să maximizeze importanța evenimentelor și nici să scoată din context citate;
  • O știre credibilă nu folosește verdicte fără argumente și nu oferă informații trunchiate.

Imparțialitatea unei știri poate fi afectată de lipsa de claritate, lipsa de concizie și lipsa de coerență. Aceste trei elemente sunt esențiale pentru un text jurnalistic de calitate și pentru oferirea către public a unor informații care să poată fi considerate imparțiale și veridice.

Știri corecte, știri părtinitoare, știri false

În funcție de tipurile de informații pe care le includ, de intenția cu care au fost publicate și de modul de abordare, știrile pot fi împărțite în: știri corecte, știri părtinitoare sau știri false.

De obicei, știrile corecte (reliable news), pe care vă puteți baza, ar trebui să poată bifa următoarele condiții:

  • Se pot găsi cu ușurință online informații despre autorul ei sau despre instituția/platforma care a publicat știrea;
  • Publicația citează sursele pentru informațiile difuzate în articol (ex: nu există formulări de tipul „potrivit unor surse anonime” etc);
  • Sunt prezentate puncte de vedere ale tuturor părților implicate, deci e o relatare unilaterială;
  • Informațiile sunt puse în context;
  • Stilul de prezentare este unul decent și moderat.

Știrile părtinitoare (biased news) se află la granița între știrile corecte, credibile și știrile false (fake news). Articolele părtinitoare au următoarele caracteristici:

  • Uneori sunt publicate pe site-uri de știri cunoscute;
  • Informații despre autor și publicație se pot găsi pe internet;
  • Articolele citează sursele doar pentru unele dintre informațiile difuzate;
  • Nu sunt prezentate punctele de vedere ale tuturor celor implicați;
  • Informațiile prezentate sunt scoase din context;
  • Tonul folosit în stire este adesea unul inflamat.

Știrile false (fake news) au aprins o dezbatere intensă în spațiul public din toată lumea. Ele sunt cele care diseminează informații mincinoase cu intenția de a înșela publicul.

Există mai multe tipuri de știri false:

  • Conținut fabricat – Conținut 100% fals produs cu scopul de a înșela și a face rău;
  • Manipulare – Când informații/imagini reale sunt schimbate sau scoase din context ca să înșele;
  • Parodie – Intenția autorului nu este rea, dar informația are potențial de a păcăli cititorii, dacă aceștia nu verifică sursa;
  • Dezinformare – Manipularea informațiilor în așa fel încât ele să înșele publicul cu privire la o situație sau un individ;
  • Conexiuni false – Titlul și ilustrațiile nu au legătură cu textul;
  • Impostura – Cineva își asumă o ipostază falsă de sursă autentică.

Știrile false conțin, de obicei, următoarele elemente:

  • Nu apar pe site-uri cunoscute, ci pe platforme obscure, pe site-uri care difuzează frecvent știri false sau pe platforme pe care poate scrie oricine fără ca acel conținut să fie curatoriat de un profesionist (o unealtă utilă pentru verificarea legitimității unui site puteți găsi aici);
  • Nu se precizează autorul sau, acolo unde este precizat, o simplă căutare pe Google fie nu va returna niciun rezultat despre acea persoană, fie va returna materiale necredibile scrise de același autor;
  • Sursele menționate în material au o reputație îndoielnică;
  • Există un singur punct de vedere și un singur unghi de abordare;
  • Tonul folosit este unul ultimativ care invocă urgența, se folosesc titluri sau sintagme scrise cu majuscule și multe semne de exclamare.

Dezinformare vs. manipulare

Dezinformarea este o formă de manipulare. Manipularile pot fi de mai multe feluri, mai mici sau mai mari, de la dezinformare sau știri părtinitoare, până la control informațional așa cum este folosit în dictaturi.

Există situații când propaganda se confundă cu manipularea. Propaganda este mai degrabă o formă de persuasiune care apelează la emoțiile publicului în ideea de a-l face să acționeze într-o anume direcție sau alta. Manipularea folosește, de cele mai multe ori, informații eronate, deci dezinformarea este o formă de manipulare.

Resurse utile

Două dintre site-urile care oferă resurse utile, informații și sfaturi despre cum ar trebui abordate și evaluate informațiile din spațiul public public:

Înscrie-te în Programul TechSoup pentru a avea acces la peste 170 de produse software sau servicii cloud și traininguri gratuite despre tehnologie.

MĂ ÎNSCRIU





Click pe imagini pentru vizualizare

Trainer

  • Mediawise Society

    Nicoleta Fotiade

    Nicoleta Fotiade este formatoare și expert în domeniul educației media, editor și (co)autoare a mai multor studii de cercetare media și materiale de educație pentru competențe mediatice.