5 strategii de organizare comunitara pentru o comunitate implicata 

Ce poți să faci când dorești să rezolvi o problemă în comunitate și să o aduci în atenția instituțiilor responsabile? Cum poți să mobilizezi eficient comunitatea din care faci parte? Ce strategii și tactici abordezi în diferite cazuri? Ce resurse poate folosi ONG-ul sau grupul tău de inițiativă pentru a desfășura o companie de advocacy care să își atingă obiectivul?

Pe 6 aprilie 2017, participanții la webinar au aflat ce trebuie să facă pentru a desfășura o campanie de advocacy eficientă, de la Oana Preda, director CeRe.

  • Modul de abordare autorităților publice
  • Tipurile de tactici folosite – petiție, audiență, scrisori deschise, evenimente media, dezbateri publice, protest, sesiune de responsabilizare, campanii de scrisori/telefoane
  • Pașii necesari în implicarea comunității
  • Unde găsești inspirație și informații utile
Evenimentul online a fost organizat cu sprijinul TechSoup Europe, o rețea de 28 de organizații partenere din 48 de țări europene ce sprijină dezvoltarea societăţii civile prin tehnologie.

 

 

Prezentarea completă și înregistrarea webinarului:

 

Organizarea comunitară înseamnă dezvoltarea unui leadership puternic, care poate coagula comunitatea în jurul unor probleme comune, capabil să construiască un grup comunitar care poate aduna resurse pentru a dobândi puterea de care comunitatea are nevoie pentru a produce schimbarea dorită.

 
Practic, organizarea comunitară înseamnă un grup de oameni care reușesc să mobilizeze comunitatea în care trăiesc în jurul unor probleme sau a unor interese comune. Elementul de bază al organizării comunitare este grupul de cetățeni. Acesta se formează cu ajutorul unor etape care să faciliteze coeziunea și să ajute grupul să funcționeze ca atare (uneori) cu sprijinul unui organizator comunitar. Acesta din urmă comunică permanent cu membrii grupului și îi ajută să-și clarifice și să-și pună în practică activitățile.

Etapele pentru formarea unui grup de organizare comunitară sunt:

  • Cunoașterea locului: oameni, probleme, interese colective. În această etapă se identifică persoanele care au potențial de activist și în jurul cărora se poate coagula un grup. De obicei, în acest stadiu au loc multe conversații individuale pentru a cunoaște foarte bine oamenii, problemele cu care se confruntă, interesele comune pe care le au și care sunt subiectele importante pentru ei.
  • Formarea unui nucleu. În urma conversațiilor individuale din etapa anterioară, au fost identificați oamenii cu potențial de activist. Aceștia vor fi acum aduși împreună, sprijiniți pentru a-și identifica problemele și interesele comune și vor fi ajutați să funcționeze ca un grup.
  • Plan de acțiune. În cadrul planului de acțiune sunt identificate problemele importante, care dintre aceste probleme se doresc a fi rezolvate și cum se va face acest lucrul.
  • Acțiune. Efortul propriu-zis depus pentru a soluționa o problemă. Fiecare acțiune pe care o organizează un grup de cetățeni este un nou prilej de a crește pentru că fiecare activitate poate atrage noi susținători ai grupului, noi membrii care să vrea să facă parte din grup. În plus, acțiunile întreprinse de grup pot consolida legăturile cu comunitatea.

Diversele planuri de acțiune și acțiuni desfășurate de grup vor duce, ideal, la dezvoltarea grupului (atât ca număr cât și ca inițiative) suficient de mult cât acesta să devină o organizație reprezentativă pentru comunitatea în care funcționează.

Există, deci, două strategii atunci când vorbim despre formarea a unui grup de organizare comunitară:

  • Pornind de la oameni. Cu ajutorul unor interviuri individuale sunt identificați oamenii cu potențial de activist, iar apoi sunt identificate problemele comune care i-ar putea ține împreună pentru a forma un grup.
  • Pornind de la problemă. Cunoașterea problemei (fie problema unui cartier, fie problema unui grup de interese), apoi abordarea oamenilor care care sunt afectați de problema respectivă și, eventual, interesați să acționeze pentru rezolvarea ei.

În cadrul unui grup de organizare comunitară este important să existe un lider, dar și cât mai mulți membri. Din varii motive, odată cu trecerea timpului, oamenii nu mai au energia de la început sau își pierd motivația. De aceea este important ca, în această situație, organizatorul comunitar să încerce să-i ajute pe oameni să-și identifice victoriile, oricât de mici ar fi ele. De asemenea, un număr mai mare de membrii este important pentru că, în momentul în care unii dintre ei obosesc, alții le pot lua locul și se produce, astfel, o împărțire a sarcinilor.

Advocacy

Advocacy este efortul organizat și coordonat al unei organizații sau grup de organizații sau grup de cetățeni de a determina un factor de decizie statală (ex: Primărie, Guvern etc.) să facă sau să nu facă ceva. Un proces de advocacy presupune întotdeauna o cauză de interes public și mobilizarea comunității afectate pentru a determina autoritățile să rezolve diverse probleme pe care această comunitate le semnalează.

În cadrul unui proces de advocacy se ia în discuție o cauză de interes public, deci nu este vorba despre o problemă individuală, și există un grad de mobilizare a comunității afectate de acea cauză. Practic, oamenii care sunt afectați de problema respectivă participă la eforturile de a convinge autoritățile să rezolve problema.

Strategia unei campanii de advocacy se construiește cu ajutorul următoarelor elemente:

  • Identificarea problemei. Pare simplu, dar identificarea problemei nu este întotdeauna ușor de făcut, mai ales că ea ar trebui să fie formulată extrem de clar și formată din elemente concrete. De exemplu, este vag să spui „problema este că parcul din cartier nu este bine amenajat”. Este mult mai clar dacă spui „în parc nu există suficiente bănci, coșurile de gunoi sunt sparte, aparatele de joacă pentru copii sunt foarte vechi și copiii se rănesc”.
  • Propunerea unei soluții. Soluțiile propuse ar trebui să fie foarte simple și concrete. De exemplu, nu vorbim despre reamenajarea parcului din cartier, ci vorbim despre cinci bănci noi în parcul din cartier, înlocuirea aparatelor de joacă, înlocuirea coșurilor de gunoi, vopsirea gardului care înconjoară parcul.
  • Stabilirea țintelor campaniei de advocacy. Este important să se identifice factorii de decizie (ex: Consiliul Local, Primăria etc.) sau persoanele care au „în fișa postului” rezolvarea problemei ridicate. Este recomandat să existe o documentare amplă pentru o identificare corectă a țintelor campaniei de advocacy.
  • Identificarea susținătorilor. Țintele campaniei să vadă că există un număr de oameni afectați de problema luată în discuție. Cu cât există mai mulți oameni afectați care doresc să se și implice în campania de advocacy, cu atât țintele campaniei vor înțelege importanța problemei pentru comunitate.
  • Acțiunile. În advocacy, aceste acțiuni se numesc tactici. Tacticile sunt ceea ce se face concret împreună cu susținătorii și aliații campaniei pentru a convinge țintele campaniei să adopte soluția propusă.

Acțiunile întreprinse în cadrul unei campanii de advocacy pot fi, și ele, împărțite în mai multe etape.

Primul pas este documentarea. Această etapă este efortul depus pentru a afla cât mai multe despre problema ridicată, despre soluția propusă și despre argumentele care o susțin. De asemenea, este important să fie identificate țintele care ar trebui atinse, ce legi sunt importante pentru subiectul care se dorește a fi rezolvat, cine se ocupă de acele arii etc. Odată aflate aceste variabile, se poate începe procesul de strângere a susținătorilor.

Următorul pas este sensibilizarea. Aici se poate vorbi și despre public (sensibilizarea publicului), dar și despre autorități. Este o etapă prin care problema devine vizibilă și din ce în ce mai greu de ignorat.

După ce există un număr de susținători, iar problema a devenit vizibilă și greu de ignorat se poate începe abordarea directă a autorităților pentru a-i convinge să ia măsuri.

În cadrul unei campanii de advocacy se pot folosi trei trei strategii, fie pe rând, fie o combinație dintre cele trei.

  • Presupune că publicul, factorii de decizie și diverșii susținători sunt aduși la același nivel de înțelegere asupra problemei, astfel încât să fie convinși să acționeze în favoarea rezolvării acesteia.
  • Presupune o atitudine pozitivă față de factorii de decizie, începe cu mesajul „este problema noastră, a tuturor, suntem cu toții responsabili de rezolvarea ei”. Presupune dialogul cu toți cei interesați pentru a găsi cea mai bună soluție la problema abordată.
  • În momentul unei strategii de confruntare, grupul sau organizația își folosește puterea pe care o are față de factorii de decizie și le arată că au ceva de pierdut (ex: se vor organiza proteste) dacă nu adoptă soluția propusă.

Aceste abordări, împreună sau separat, facilitatează folosirea unor instrumente de advocacy, adică petițiile, scrisorile, audiențele, dezbaterile, evenimentele sau orice alt tip de interacțiune cu autoritățile prin care se încearcă soluționarea problemei. Se poate aborda și o atitudine creativă la acest nivel (ex: petiție ale cărei foi să fie lipite unele de altele pentru a forma o barieră) pentru a crește vizibilitatea. În plus, este extrem de importantă folosirea mass-media. Comunicatele de presă, conferințele de presă, reportajele, dar mai ales invitațiile către mass-media la orice acțiune a campaniei de advocacy, cresc șansele ca media să devină co-interesată de problema abordată.

Sfaturi utile:

  • Folosiți fiecare acțiune pentru a recruta noi susținători. Pot fi, de asemenea, organizate evenimente speciale pentru a atrage susținători într-o campanie de advocacy.
  • Sărbătoriți fiecare mică victorie. Atunci când lucrezi cu un grup de cetățeni este foarte important să îi ajuți pe oameni să sărbătorească fiecare mică victorie – o audiență care a mers bine, o promisiune obținută etc.
  • E important ca victoriile să fie făcute cunoscute, să ajungă la public. De exemplu, este important ca oamenii care au semnat o petiție să afle care a fost rezultatul acțiunii lor.
  • Identificați precis factorii de decizie.
  • Folosiți mesaje simple și clare.

Înscrie-te în Programul TechSoup pentru a avea acces la peste 170 de produse software sau servicii cloud și traininguri gratuite despre tehnologie.

MĂ ÎNSCRIU





Click pe imagini pentru vizualizare

Trainer

  • CeRe

    Oana Preda

    Oana Preda este Director la Centrul de Resurse pentru participare publică, CeRe, organizație la fondarea căreia a participat în 2006. În sectorul societății civile, Oana este prezentă din 1996.