Viitorul in tehnologie. ONG-ul tau peste 20 de ani

Școala digitală pentru ONG-uri a început cu un webinar interactiv despre viitorul în tehnologie, ținut de jurnalista Andrada Fiscuțean, news editor pentru radio ProFM și tech correspondent la ZDnet. Pe durata seminarului online s-a discutat despre diverse arii în care este de așteptat ca tehnologia să evolueze în următorii 10, 15 sau 20 de ani.

Urmărește webinarul pe canalul nostru de Youtube AICI

Avansul tehnologiei a devenit din ce în ce mai rapid, iar asta duce la schimbări constante atât la nivel personal cât și profesional. În 1990, gadget-ul momentului era telefonul fix pe care încă destul de puțini oameni și-l permiteau. Liniile telefonice aveau o arhitectură construită „prin derivație”, adică două persoane erau conectate cumva la aceeași linie, motiv pentru care, uneori, puteai să asculți ce vorbește vecinul, dacă ambii parteneri de comunicare ridicau receptorul în același timp.

După o perioadă de doar 25 de ani, în 2015, acest mod de comunicare pare aproape de neconceput astăzi. În prezent, majoritatea dintre noi folosesc smartphone-uri sau alte gadget-uri care funcționează aproape ca niște mini-calculatoare portabile și oferă posibilități care în 1990 păreau de domeniul fantasticului. Judecând, deci, după acest salt făcut în doar 25 de ani, România anului 2035 va arăta cu siguranță foarte interesant.

În aceea ce privește modul în care evoluează tehnologia, această dezvoltare se poate produce:

  • Liniar, cu pași mici;
  • Exponențial (treptat, în acord cu contextul);
  • Disruptiv (ex: de la telefon fix care era indispensabil în anii `90, la smartphone-urile de ultimă generație de astăzi care l-au înlocuit aproape complet).

Diverse companii sau entități au făcut deja diverse estimări despre cum va arăta lumea peste 20 de ani. Iată câteva dintre concluziile pe care le-au tras legat de ce ne așteaptă

  • O persoană va avea, în medie, 16 dispozitive electronice (Cisco)
  • Vom putea descărca informațiile direct în creier (David Eagleman, neurolog)
  • Nanotehnologia va produce o revoluție (Richard Jones, Universitatea din Sheffield)
  • Vor exista calculatoare cuantice (Charles Leadbeater, scriitor)
  • Vom trăi izolați de natură (Georgina Mace, Imperial College London)
  • Vor exista holograme ale celor decedați  și roboți care vor înlocui soldații pe câmpul de luptă (futuretimeline.net)

Cum „bulgărele de zăpadă” al evoluției tehnologiei a început să prindă o viteză din ce în ce mai mare, merită trecute în revistă câteva dintre tehnologiile noi apărute care au un potențial uriaș și care ne vor schimba radical viața în viitor.

Internet of Things (IoT) – internetul lucrurilor – Internet of Things merge pe ideea că toate lucrurile care pot fi băgate în priză pot fi și conectate între ele. Cisco estimează că până în 2020 vom avea 50 de milioane de dispozitive conectate la internet.

Predicțiile legate de Internet of Things și evoluția lui în 20 de ani spun că:

  • Totul o să fie conectat, cu acces la internet. Vor exista  diverși senzorii integrați peste tot;
  • Smart cities. Orașele inteligente vor fi conduse prin tehnologie și senzori (ex: autostrăzi inteligente etc.);
  • Vom avea gadget-uri care vor fi conectate unele cu altele, vor comunica între ele și se vor descurca singure în diverse situații – deja au apărut mașini de spălat inteligente pe care le poți programa folosind telefonul mobil, producătorii încep să producă mobilă inteligentă etc.

Big Data și analiza predictivă – se estimează că aceste două segmente vor crește foarte mult în viitor, mai ales că deja au început să intre în atenția specialiștilor

Din păcate, costurile de folosire ale Big Data sunt foarte mari, iar companiile nu analizează în prezent decât aproximativ 12% din datele pe care le dețin, spune un studiu de specialitate. Chiar și așa, potențialul este imens, atât pentru Big Data cât și pentru analiza predictivă.

Trei dintre  ariile în care aceste tehnologii ar putea fi utilizate de diverși specialiști sunt:

Educația – datele pot fi folosite pentru crearea unei programe dinamice care să se adapteze pe parcurs, în timp real, la nevoile celui care o parcurge. Un exemplu conex din prezent este aplicația de învățare de limbi străine Duolingo. Cei de la Duolingo au gândit un sistem de învățare a unei limbi străine bazat pe mici lecții. Ei primesc date de la utilizatori și știu la ce întrebări au răspuns corect mai mulți utilizatori și la ce întrebări au răspuns corect mai puțini dintre ei. În acest fel își adaptează aplicația pe parcurs, iar în momentul în care lansează un update, acel update aduce informații în plus și unelte utile celor care o folosesc.

Analiza/supravegherea satelitară a terenului – datele pot fi folosite pentru a monitoriza schimbările care se produc în anumite regiuni, de-a lungul timpului (ex: au existat procese câștigate în instanță pentru că au existat imagini satelitate care, de exemplu, au demonstrat defrișarea unor anumite regiuni.

Conținut/publicitate targetată – Un exemplu este legat de căutările inițiate pe Google. Să spunem că, în urma analizei predictive a datelor s-a constatat, statistic vorbind, că femeile însărcinate comandă mai multă loțiune de corp decât femeile care nu sunt însărcinate. Dacă o persoană începe să comande mai multă loțiune de corp decât de obicei (pusă în paralel cu alte lucruri comandate de persoana respectivă) poate să indice sistemului de colectare de date avansat că persoana respectivă așteaptă un copil. Astfel, magazinele pot să-și adapteze reclamele pe care le afișează și să arate produse legate de creșterea copilului.

Bitcoin & e-Wallet

În 3 ianuarie 2009 a fost introdusă pentru prima dată moneda digitală numită Bitcoin. Din păcate, e încă o monedă aflată sub semnul întrebării, al cărui curs oscilează foarte mult, mai ales pentru că nu există o bancă centrală care să se ocupe de echilibrul pieței financiare la nivel de monezi digitale.

În ceea ce privește e-Wallet, sau portofelul digital, primii pași au fost deja făcuți, iar lucrurile vor evolua cu siguranță și mai mult în viitor. Smartphone-urile tind să devină „gadget-uri universale” și să înlocuiască din ce în ce mai multe lucruri cu simple funcții care se pot activa printr-o atingere de ecran. Portofelul aglomerat poate fi înlocuit acum cu telefonul (datorită posibilităților de efectuare de plăți digitale). Marile probleme care se ridică aici sunt, însă, legate de securitatea datelor și a conturilor.

Predicțiile pentru 2035 în această secțiune sunt că vor dispărea banii fizici și totul se va putea face digital (drept urmare că smartphone-ul va înlocui total portofelul) și că este posibil să apară un nou sistem monetar bazat pe valute digitale.

Realitatea virtuală (VR)

Acum nu foarte mult timp, Facebook a cumpărat Oculus, una dintre companiile pioniere în ceea ce privește realitatea virtuală. Practic, Oculus a dezvoltat o cască de realitate virtuală care permite oricui să acceseze această tehnologie atâta timp cât deține și un smartphone. Practic, utilizatorii își introduc smartphone-ul într-un dispozitiv-cască care „împarte” ecranul telefonului în două, câte un pătrățel pentru fiecare ochi, iar programul afișează o lume digitală prin care utilizatorii se pot plimba virtual, la fel ca în realitate.

Predicțiile legate de realitatea virtuală pentru următorii 20 de ani sunt că:

  • Va aduce o revoluție în publicitate și consum de conținut – de exemplu, utilizatorii vor putea să viziteze virtual un hotel sau o destinație de vacanță înainte de a face o rezervare;
  • Vor exista holograme (deja au apărut smartphone-uri cu aceste capacități, e drept încă la nivel rudimentar, însă există un anume grad de interes din partea companiilor);
  • Va revoluționa educația.

Wearables

Wearables desemnează o categorie de dispozitivele care se pot purta, cum sunt ceasurile inteligente, brățările de fitness și alte gadget-uri similare. Piața de wearables e una dintre cele mai dinamice, iar un studiu al produselor vândute a relevat că în trimestrul 2 al lui 2015 se vânduseră  18,1 milioane de wearables, comparativ cu aceeași perioadă din 2014 în care se vânduseră doar 5,6 milioane.

Viitorul tehnologiei prin prisma dispozitivelor purtabile ar putea arăta așa:

  • Lab-on-chip direct pe piele – Un cip sub piele care să fie mereu la curent cu datele noastre legate de sănătate;
  • Analize medicale non-stop – Pentru cei care au diabet, de exemplu, ar fi o îmbunătățire substanțială a calității vieții. Cei de la Google au inventat deja un prototip lentilă de contact care oferă glicemia în timp real;
  • Vedere îmbunătățită (personal head-up display, în genul căștii Robocop) – peste realitate să fie suprapuse alte informații – distanță etc.;
  • Informații în timp real proiectate pe retină, adițional față de ceea ce percepem în mod obișnuit;
  • Haine inteligente – tehnologia se aproape din ce în ce mai mult de zona de fashion, iar în viitor această tendință se va accentua.

Medicină și biotehnologie

Costul analizării ADN-ului a scăzut dramatic în ultimii ani. Dacă în 2009 această analiză costa 100.000 de dolari, aceeași analiză costa în 2014 1.000 de dolari.

Odată cu dezvoltarea tehnologiei și integrarea ei din ce în ce mai mare în toate domeniile a început să se vorbească din ce în ce mai mult despre biologie sintetică și este de așteptat ca această ramură să cunoască în viitor o dezvoltare  semnificativă.

Medicina viitorului ar putea merge pe:

  • Medicină personalizată – proceduri extrem de specifice și adaptate fiecărui pacient;
  • Exoschelete și proteze inteligente – se vor dezvolta foarte mult în viitor;
  • Tratarea bătrâneții ca pe o boală;
  • „Pe la jumătatea secolului XXI, mare parte din medicina secolului XX (chirurgia, chimioterapia și radiațiile pentru tratarea cancerului) va părea la fel de ineficientă cum par acum metodele folosite cu secole în urmă – John H. Holland, Universitatea din Michigan;
  • Organe „fabricate” în laborator.

Inteligența artificială (AI)

  • S-ar putea ajunge sau deja au început să se facă încercări pentru:
  • Interfață creier-mașină – deja sunt exemple clare făcute pe ideea de conectare a creierului la diverse dispozitive
  • Control cu puterea gândului – o asemenea funcție ar ajuta persoanele care nu pot să comunice deloc cu lumea din jurul lor (ex: Stephen Hawking)
  • Traducere în timp real a tuturor limbilor
  • Asistenți virtuali cu adevărat utili – vor înlocui call-center-urile etc.
  • Roboții vor putea construi singuri roboți mai buni

Cum spuneam și mai sus, problema aici este securitatea. De altfel, o serie de figuri importante din domeniul tehnologiei au început deja să dezbată dacă o asemenea dezvoltare nu ar putea însemna, de fapt, sfârșitul civilizației, mai ales dacă lucrurile nu sunt reglementate strict.

Automatizare și roboți

La nivel de robotică, viitorul va include atât roboți hardware (fizici) cât și roboți software (virtuali). De altfel, se estimează că în viitor până la 60% dintre sarcinile unui angajat vor putea fi automatizate și preluate de un soft.

Până în 2035 este de așteptat ca:

  • Roboții să înlocuiască 47% dintre job-urile actuale, conform unui specialist de la Universitatea din Oxford. Totuși, chiar dacă unele job-uri vor dispărea în viitor, de obicei apariția unei tehnologii noi înseamnă crearea unor locuri de muncă noi (de exemplu, acum 20 de ani nu exista poziția de specialist Social Media);
  • Roboții să aibă aspect uman;
  • Roboții vor putea fi folosiți la îngrijirea copiilor și bătrânilor;
  • Nanoboții medicali vor repara organe.

Imprimante 3D

Această tehnologie este deja disponibilă de câțiva ani și, cu timpul, va deveni din ce în ce mai accesibilă utilizatorilor obișnuiți. Deocamdată, în imprimantele 3D nu pot fi introduse decât anumite substanțe și capacitățile lor sunt destul de reduse, dar pe măsură ce lucrurile evoluează vom putea să adaptăm această tehnologie după nevoi.

O imprimantă 3D ar fi disruptivă pentru tehnologie pentru că:

  • Oricine poate crea orice dorește;
  • Putem să nu mai cumpărăm haine, ci downloadăm tipare pe care apoi să le „scoatem la imprimantă”;
  • Imprimantele 3D pot fi folosite ca replicatoare pentru mâncare.

Securitate

Evoluția oricărei tehnologii depinde și de cât de bine e făcută securitatea IT. Un studiu din 2014 al unei companii de securitate cibernetică spune că  apar zilnic 1 milion de amenințări de tip malware. 99% dintre ele se analizează și se remediază automat, dar există și câteva care pot pune probleme mari cu adevărat.

De altfel, pentru că suntem obișnuiți să fim mereu conectați și să avem acces la gadget-uri, suntem mai puțin conștienți de faptul că asta înseamnă și că purtăm cu noi o groază de informații sensibile.

De altfel, hackerii s-au specializat în găsirea punctelor slabe ale sistemelor informatice, iar autoritățile și companiile fac eforturi permanente pentru a le păstra sigure. Cum numărul de elemente care au la bază soft-uri crește din ce în ce mai mult, pericolul este exponențial. În 2008, Universitatea din Harvard a demonstrat în cadrul unui experiment că defibrilatoarele cardiace pot fi atacate informatic. Cu un an înainte, în 2007, The Departament of Homeland Security din SUA a arătat că un generator uriaș al unei centrale electrice poate fi atacat de către hackeri.

Cu alte cuvinte, securitatea pune mai multe probleme decât răspunsuri, deocamdată. Asta, desigur, neînsemnând că tehnologia ar trebui respinsă, ci mai degrabă ar trebui să căutăm mijloace mai eficiente de securizare a datelor.

Concluzii

  • Dacă în 2015 se estima că există 10 milioane de dispozitive conectate la internet, în 2019 este de așteptat să fie cu 35% mai multe;
  • În prezent nu se mai vorbește despre Internet of Things, ci de Internet of Everything;
  • Unei tehnologii în sunt necesare 2-5 ani de la momentul apariției până la un moment de „maturizare”;
  • Securitatea datelor e un punct care trebuie tratat cu foarte multă seriozitate, mai ales dacă vorbim de informații și sisteme sensibile.

Prezentarea completă și înregistrarea webinarului:

Trainer

  • PRO FM

    Andrada Fiscuțean

    Andrada scrie despre știință și tehnologie de 8 ani. Acum este corespondentul ZDNet.com pentru Europa de Sud-Est și realizatorul știrilor de dimineață de la PRO FM.