Drepturi de autor și licențe libere. Promovarea conținutului deschis.

Webinar Drepturi autor

Pe  20 noiembrie 2017, participanții la webinar au învățat despre:

  • Noțiuni de drepturi de autor (copyright)
  • Excepții și limitări ale legislației actuale ce permit utilizarea operelor
  • Ce înseamnă licențele libere și de ce sunt importante
  • Cum folosești creativ licențele libere pentru a publica și/sau folosi conținut de pe Internet în mod legal

 

Urmărește înregistrarea webinarului pe canalul nostru de Youtube AICI

 

Prezentare completă:

 

Drepturile de autor protejează expresia ideii, nu și ideea în sine. O ideea care este exprimată într-un anumit mod poate fi exprimată de altcineva într-un alt mod. Fiecare are modalități distincte de a exprima o anumită idee, iar fiecare dintre aceste expresii (descrierea, de exemplu, a unui eveniment sau a unui peisaj) este protejată de dreptul de autor.

Protecția prin drepturi de autor asupra unei creații se obțin dacă creația este:

  • Originală (este o activitate creatoare, adică, de exemplu, în cazul unui text, acesta nu a fost copiat din altă parte);
  • Are o formă concretă de exprimare.

Pentru a obține dreptul de autor, nu e nevoie de nicio acțiune. Statul român și alte state spun că trebuie protejată creativitatea, așadar opera este protejată automat, prin simplul efect al legii, fără să fie nevoie de nicio înregistrare la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) sau altă acțiune. Legea dreptului de autor, adică legea 8/1996 cu modificări și completări, stipulează că, din momentul în care a început partea creativă (fără să fie nevoie ca opera să fie terminată), se aplică și protecția prin drept de autor.

În ceea ce privește durata protecției unei opere prin drepturi de autor asupra, legea spune, ca principiu, că protecția durează pe tot parcursul vieții autorului, plus 70 de ani după moartea sa.

Paleta de opere care pot fi protejate prin drepturi de autor este foarte largă, dar iată câteva exemple: cărți, materiale video, opere științifice, desene și modele industriale, pictură, opere dramatice, compozițiile muzicale cu sau fără text, programe pe calculator etc.

Practic, orice operă care are un element creativ și original la baza creării sale poate fi protejată prin drepturi de autor. Lista de opere prezentă în lege nu este în niciun caz definitivă sau limitativă, iar operele nu trebuie să se înscrie în mod obligatoriu într-una dintre categoriile stipulate în lege.

Legea prevede și o listă clară a elementelor care nu sunt protejate de drepturi de autor. Astfel, nu se protejează prin drepturi de autor următoarele:

  1. Ideile, teoriile, conceptele, descoperirile științifice, procedeele, metodele de funcționare sau conceptele matematice ca atare și invențiile conținute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare; acestea nu pot fi protejate de drepturi de autor pentru că o idee nu poate fi protejată, iar restul sunt informații tehnice sau matematice propriu-zise;
  2. Textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară și traducerile oficiale ale acestora; orice lege sau text de jurisprudență este public, deci oricine poate să-l publice, etc.;
  3. Simbolurile oficiale ale statului, ale autorităților publice și ale organizațiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul, medalia; acestea pot fi protejate prin alte legi;
  4. Mijloacele de plată (ex: bancnote); sunt protejate prin alte legi impotriva reproduceriii;
  5. Știrile și informațiile de presă; nu sunt protejate comunicatele de presă sau știrile care descriu sec evenimente, dar informațiile transmise într-un mod creativ (ex: reportaje) sunt protejate de legea drepturilor de autor, dacă sunt originale Simplele fapte și date; informațiile brute nu pot fi protejate prin drepturi de autor (ex: temperatura dintr-o anumită zi etc.).

Alte mențiuni importante cu privire la protecția prin drepturi de autor:

  • Operele sunt protejate indiferent de valoarea lor artistică; legea nu face judecăți de valoare cu privire la valoarea operelor (o melodie cântată de un profesionist beneficiază de aceeași protecție ca o melodie interpretată de un amator);
  • Opera este protejată indiferent de metoda de creație;
  • Opera este protejată indiferent de modul de exprimare – poate fi cântată, scrisă sau citită.

Unele legi cer o „fixare” a momentului, altfel protecția nu are obiect (de exemplu, dacă în cazul unui mim prestația nu este înregistrată de nimeni, nu se poate vorbi de un drept de autor).

  • Opera este protejată indiferent de destinația sa (indiferent că va fi distribuită în 100.000 de copii sau ținută în sertarul biroului. Sunt protejate operele de creație intelectuală. Numit și criteriul de originalitate, acesta nu se referă la noutate absolută, ci la individualitatea autorului exprimată în acel text sau imagine;
  • Orice operă făcută pur mecanic, pe care orice om o poate face oricând dacă ar primi instrucțiunile, nu poate fi protejată prin drepturi de autor (ex: „Desenați un triunghi dreptunghic cu lungimile laturilor de 3,4 și 5 cm”. Toate triunghiurile realizate vor fi la fel);
  • Opera este protejată încă din momentul creării sale (chiar dacă operele sunt nefinalizate);
  • Legea dreptului de autor nu face nicio diferență între textul tipărit într-o carte, scris la mașină sau publicat pe Internet;
  • Dovada autoratului se face cu orice mijloc de probă. Legea prezumă, totuși, că, de obicei, autorul este cel care a adus opera la cunoștința publicului prima dată.

 

Ce este dreptul de autor?

Dreptul de autor este dreptul exclusiv de exploatare: reproducere, copiere, vânzare, închiriere, comunicare publică etc. Aceste drepturi sunt numite drepturi patrimoniale.

Drepturile morale (nepatrimoniale) asupra unei opere pot fi – de exemplu –  menționarea autorului operei respective. Menționarea autorului trebuie făcută indiferent dacă perioada de protecție încă este valabilă sau s-a terminat.

De obicei, însă, deși există cazuri în care autorii se plâng că le-a fost încălcat dreptul de autor, nu inițiază și o acțiune concretă pentru a rezolva situația. În momentul în care se încalcă dreptul de autor, nu se întâmplă nimic până în momentul în care autorul sau titularul dreptului de autor (adică cine are dreptul asupra unei opere) nu face o acțiune ca: darea în judecată in civil , inițierea unei plângeri penale (în cazuri foarte grave).

Dincolo de opțiunile de mai sus pentru sesizarea încălcării dreptului de autor, se mai poate pur și simplu contacta persoana care a încălcat drepturile de autor pentru a soluționa problema (multe dintre încălcările de drepturi de autor se fac la scară mică, nu aduc prejudicii majore). În situația unei încălcări mai serioase a dreptului de autor, ar trebui ca autorul să ceară despăgubirea în instanță dacă nu ajunge la un acord cu persoana care a încălcat dreptul de autor.

 

Dreptul de autor în mediul online

Orice conținut online (care îndeplinește caracterul de originalitate) este protejat de drepturile de autor. Acest conținut NU poate fi reutilizat la liber (în principiu), nici măcar în scop necomercial și nici măcar de către un ONG.

Excepții în care conținutul poate fi reutilizat  liber

  • Dacă se obține acordul autorului conținutului;
  • Dacă reutilizarea se încadrează în limitele legale (dacă: acel conținut este citat cu ghilimele și prin menționarea autorului original, este folosit în scop educativ sau de informare, este reprodus strict pentru uzul personal, este transformat pentru utilizare privată sau parodie);
  • Dacă perioada de protecție legală a expirat (moment în care conținutul devine de domeniu public);
  • Dacă acea operă nu poate fi protejată de drepturi de autor.

Contractele cu privire la drepturile de autor

Există o distincție între contractele de drepturi de autor și modalitatea fiscală numită popular „contracte de drepturi de autor”.

În cazul contractelor de cesiune de drepturi de autor, elementele obligatorii sunt:

  • Drepturile patrimoniale transmise (obiectul contractului, cu privire la ce opere se referă acele drepturi de autor). Astfel, legea permite ca autorul să-și transfere drepturile unui terț fără să existe nicio limită, dar în cazul unui astfel de contract el trebuie să existe într-o formă scrisă (pe hârtie sau electronic);
  • Să se menționeze, pentru fiecare operă, modalitățile de utilizare, durata și întinderea cesiunii;
  • Trebuie menționată remunerația titularului dreptului de autor.

Dacă aceste elemente nu există în contract, oricare dintre părți poate cere anularea contractului respectiv.

Este interzisă cesiunea drepturilor de autor patrimoniale privind totalitatea operelor viitoare ale autorului, nominalizate sau nenominalizate. Operele trebuie să fie mai întâi create și abia apoi drepturile de autor pot fi cesionate.

Tipuri de drepturi de autor

  • Drept de autor propriu-zis;
  • Drept de autor derivat (traduceri, adaptări, culegeri);
  • Drepturi conexe (interpreții);
  • Drepturi conexe (producătorii de fonograme, videograme sau organisme de televiziune, adică televiziuni, case de discuri, case de film);
  • Drepturi sui-generis (baze de date).

 

Conținutul Creative Commons

Internetul a adus o revoluție în ceea ce privește drepturile de autor pentru că acum oricine poate fi creator de conținut, iar cuvintele de ordine au devenit like și share. Totuși, pentru că orice creator ar trebui să-și poată proteja într-un fel creația, Lawrence Lessig a propus o alternativă bazată pe legislația și situația actuală. Astfel, între varianta de toate drepturile rezervate și niciun drept rezervat (adică conținut de domeniu public), există varianta în care unele drepturi sunt rezervate (ceea ce se numește Creative Commons).

Licențele Creative Commons sunt modalități de cesiune sau contracte de licență care sunt mai liberale decât legea. Dacă pe un anumit material poartă simbolul Creative Commons (CC), opera respectivă se poate folosi (in conditiile specificate de fiecare licenta) și nu trebuie cerut acordul autorului. În toate licențele CC opera trebuie atribuită autorului. În plus, această licență se bazează pe decizia autorului de păstrare (sau nu) a două drepturi – dreptul de utilizare a operei doar în scop necomercial, dreptul de a permite altora să facă modificări asupra operei.

De ce se folosesc licențele Creative Commons?

  • Scopuri de educare, învățare, informare;
  • Pentru încurajarea creativității;
  • Promovare/Publicitate;
  • Pentru o distribuție mai largă;
  • Pentru siguranță juridică;
  • Management inteligent al proprietății intelectuale;
  • Conținut generat de utilizatori.

Creative Commons și conținut pentru ONG

Licențele Creative Commons sunt utile ONG-urilor în mai multe situații, două dintre ele fiind:

  • În situația în care o organizație dorește ca acele opere pe care le creează să fie distribuite la cât mai mulți utilizatori. Practic, ONG-urile pot să își licențieze conținutul într-un regim mai liber pentru a populariza conținutul;
  • În situația în care o organizație caută conținut licențiat liber pentru a-l folosi în activitățile sale (există peste 1,2 miliarde de opere licențiate liber prin CC).

Aplicarea licenței Creative Commons

Înainte de a aplica licența Creative Commons asupra unei opere, iată câteva precizări de care trebuie să țineți cont:

  • Trebuie să deții toate drepturile asupra operei;
  • Gândește-te cine vrei să-ți folosească opera și în ce condiții (comercial/operă derivată);
  • Alege bine licența, e dificil să te răzgândești;
  • Creative Commons nu se aplică programelor software;
  • Creative Commons nu este o alternativă la drepturile de autor, ele sunt niste contracte-tip care se bazeaza pe legislatia dreptului de autor;
  • După ce s-au luat în considerare toate cele de mai sus, poți merge pe https://creativecommons.org/share-your-work/ unde poți alege licența potrivită.

Unde se poate găsi conținut licențiat Creative Commons

 

De reținut:

  • Drepturile de autor protejează expresia ideii, nu și ideea în sine;
  • Legislatia specifica in Romania – (Legea drepturilor de autor este legea 8/1996 cu modificări și completări);
  • Pentru a obține dreptul de autor nu e nevoie de nicio acțiune; operele sunt protejate indiferent de valoarea lor artistică, indiferent dacă sunt folosite în scop comercial sau ținute în sertarul biroului și indiferent dacă sunt sau nu finalizate;
  • Protecția prin drepturi de autor durează, de principiu, pe tot parcursul vieții autorului, plus 70 de ani după moartea sa;
  • Este interzisă cesiunea drepturilor de autor patrimoniale privind totalitatea operelor viitoare ale autorului. Operele trebuie mai întâi create, apoi intră sub protecție legală;
  • Licențele Creative Commons sunt modalități de cesiune sau contracte de licență care sunt mai liberale decât legeaÎn cazul conținutului Creative Commons, nu este necesar acordul autorului conținutului pentru ca acesta să poată fi utilizat, însă conținutul trebuie atribuit autorului de drept, ca si sa fie respectate celelalet conditii ale licentei;
  • Există mai multe tipuri de licențe Creative Commons.

 




Click pe imagini pentru vizualizare

Trainer

  • ApTI

    Bogdan Manolea

    Bogdan este director executiv la Asociația pentru Tehnologie și Internet - ApTI și se implică de peste 20 de ani în acțiuni la interacțiunea dintre digital, juridic și implicarea civică.